Ai, dai - dai, n-ai! Am auzit de mai multe ori această expresie, cu referire la momentele acelea în care împrumuți diferite lucruri sau obiecte și pe care uită să ți le returneze cel care le-a împrumutat.
Chiar dacă apostolul Pavel în una din scrierile sale din Biblie spune că: ”e mai ferice să dai decât să primești”, noi parcă nu suntem atrași prea des de acea fericire. Suntem mai tentați să ținem pentru noi decât să împărțim altora. Parcă totuși ne fac mai fericiți resursele din cămara noastră decât din cea a vecinilor.
Cu toate acestea, liderul cu adevărat pregătit să conducă este doar cel care e dispus să împartă. Orice investiție cere expunere la risipă. Când el nu este gata să risipească din resursele sale distribuind din ele ucenicilor săi, probabil că leadershipul lui este doar unul de suprafață.
Leadershipul cu adevărat vertical promovează risipa (a se citi investiția) pe termen lung. Impactul unei conduceri verticale nu se limitează doar la ziua de azi a ucenicilor, ci străbate toți anii de care aceștia urmează să mai aibă parte. Cel puțin așa ar fi bine.
Liderul risipitor nu este egoist. El nu păstrează informațiile prețioase și experiențele educative doar pentru sine. Nu este preocupat să-și păstreze poziția, ci mai degrabă să-și pregătească ucenicii pentru poziții și mai înalte decât cea pe care o ocupă el în prezent. Distribuie nu doar sarcini, ci orice resursă care ajută la pregătirea celor pe care îi conduce azi, ca mâine ei să poată face același lucru poate chiar mai bine decât el. Nu se concentrează doar la cât de bine se simte el în prezent, că știe doar el anumite lucruri, ci este atent ca și ucenicii lui să le afle, mai ales dacă acestea îi vor ajuta pe ei să devină lideri.
Liderul risipitor știe că impactul pe care îl are asupra ucenicilor săi nu este doar profesional, ci în special personal. Ceea ce este ucenicul, devine mai important decât ceea ce face el. De ce? Pentru că ceea ce suntem își pune mai mult amprenta asupra a ceea ce facem, decât invers. De aceea, leadershipul vertical devine ceva mai mult personal decât profesional. El vizează dezvoltarea ucenicului pentru tot restul vieții lui, nu doar pentru profesia pe care o practică în prezent.
Nu risipești dacă împarți cunoștințele tale cu ucenicii tăi. De fapt, este cea mai simplă modalitate de-a face ca acestea să reziste un timp îndelungat. Ca lider, vei păstra cel mai bine ceea ce ai dând mai departe, nu păstrând pentru tine. Ceea ce strângi pentru tine se va pierde odată cu tine, dar ceea ce dai mai departe pentru alții care vor face același lucru, va rămâne mult de acum înainte.
Fii lider! Fii vertical! Fă să conteze peste vremuri leadershipul pe care îl practici, împărtășind cu ucenicii tăi tot ce știi. Alege un alt mod de a risipi. Nu păstrând pentru tine, ci investind în ceilalți. Este cea mai profitabilă formă de risipă.