Ești lider dacă…?
Când crezi că dai dovadă de leadership nesănătos?
Dacă ai acceptat să îți faci autoevaluarea în mod periodic, în ce situații spui despre tine că nu dai dovadă de un leadership puternic? Când îți vine cel mai ușor să afirmi despre tine că ești un lider slab? Ce comportamente și ce atitudini crezi că te descalifică? Ce anume din ceea ce faci consideri că nu se potrivește rolului pe care îl ai?
Îmi permit să scriu aici ceea ce cred că mă descalifică pe mine și, probabil, multe dintre acestea ți se potrivesc și ție. Citește. Analizează. Întreabă-te. Recunoaște. Reia procesul.
Iată ce spun despre mine:
Cred că nu sunt cu adevărat vertical în leadershipul pe care îl practic atunci când simt nevoia „să fiu cel mai bun din cameră”.
Consider că nu sunt cu adevărat un lider atunci când sunt mai preocupat să vorbesc mai mult decât cei pe care îi conduc și ajung să fiu persoana care îi ascultă cel mai puțin.
Calitățile mele de lider sunt puse la îndoială atunci când critic în public și nu apreciez nici măcar în privat.
Nu voi fi deloc un lider vertical dacă mă concentrez mai mult pe a-mi apăra ego-ul decât pe a crea contexte de creștere pentru cei pe care îi conduc.
Atunci când oamenii mă ocolesc pentru că se tem de mine și nu pentru că vor să îmi ofere spațiu, cel mai probabil nu sunt un lider bun.
Sunt un lider slab atunci când insist mai mult pe ceea ce au de făcut oamenii decât pe a-i asigura că sunt alături de ei în ceea ce au de făcut.
Nu cred că îmi merit poziția de conducător atunci când sunt obsedat să îndrept toate reflectoarele spre mine, în loc să scot în evidență potențialul fiecăruia dintre cei pe care îi conduc.
Mai sunt multe lucruri pe care le spun despre mine, dar te las, deocamdată, doar cu acestea. Uită-te și tu la ele. În câte dintre ele te regăsești? Cu câte ești de acord? Asupra cărora dintre cele pe care le validezi îți propui să fii mai atent?
Leadershipul vertical nu este despre lider, ci despre dezvoltarea, maturizarea și performanța celor pe care îi conduce. Nu ești liderul de care echipa ta are nevoie dacă toată atenția cade pe tine, fără să mai rămână ceva și pentru cei conduși de tine.
Știu, leadershipul vertical este o responsabilitate grea și un proces anevoios. Probabil tocmai de aceea unii îl practică foarte rar, iar alții renunță pe parcurs. Și pot să înțeleg asta. Până la urmă, cel care va ajunge acolo unde și-a propus este cel care nu abandonează pe drum. Cel care va birui este cel care va lupta până la final.