Tatăl meu a fost un om extraordinar. L-am pierdut în urmă cu câțiva ani. Fiind la câteva mii de kilometri distanță de casă, am lipsit de la serviciul funerar. Tot ce am putut să fac a fost să trimit un email care s-a citit în fața audienței. N-a fost deloc comod pentru mine, dar am fost nevoit să-mi asum acele circumstanțe nefavorabile care m-au împiedicat să fac parte și eu dintre cei care l-au condus pe ultimul drum.
Știam, de altfel, că dacă relația mea cu el până atunci ar fi fost deficitară, prezența mea la căpătâiul lui, nu ar fi îmbunătățit-o. La fel cum, dacă relația noastră fusese solidă, lipsa mea într-un asemenea moment nu ar fi slăbit-o deloc.
Recunosc des atitudini, reacții și chiar tipare pe care le-am moștenit de la el. Nu toate sunt atractive. Unele chiar sunt deranjante atât pentru mine, cât și pentru cei din jur. Dar având în vedere că tatăl meu a fost un om bun, multe dintre ele sunt în rezonanță cu acest adevăr.
Era un om matinal. Așa sunt și eu. Nu l-am întrebat niciodată de la cine a moștenit asta, dar observam buna dispoziție cu care se trezea zilnic. Dacă vroiai să primești ceva greu de obținut de la el, dimineața era cel mai potrivit moment al zilei în care să faci solicitarea.
Având în vedere cât muncea de dimineața până seara, unii l-ar fi acuzat de lăcomie. Eu n-aș fi de acord. Și asta nu pentru că e tatăl meu, ci pentru că am văzut ce făcea în timp ce nu dormea, atunci când ar fi trebuit să doarmă (sau când alții spun că ar fi trebuit să doarmă).
Avea idei. Își urma visul, chiar dacă nu era unul dintre cele mai îndrăznețe. Făcea ce-i plăcea. Iar cea mai mare plăcerea a lui a fost să se simtă folositor. Și a reușit să se facă util multora. Ei sunt gata să mărturisească. De aceea se trezea așa devreme uneori. Să rezolve problemele celor pe care acestea nu-i lăsaseră să doarmă.
Am observat încă de atunci, dar am înțeles abia acum, că insomnia liderului (și nu numai a lui) poate avea doar două cauze. Liderii nu dorm pentru că au probleme sau pentru că au idei. Tatăl meu nu a fost scutit de probleme, dar de cele mai multe ori nu dormea, nu din cauza lor, ci datorită ideilor care îl ajutau să și le rezolve. Insomnia lui producea mai mult creativitate decât acumula oboseală.
Tu de ce nu dormi? Care este scuza ta? Ai prea multe probleme sau destule idei care să te ajute să ți le rezolvi?