Nu. Neuroștiința nu este domeniul meu de activitate. Nici anatomia nu o stăpânesc foarte bine, dacă ar fi să intrăm foarte adânc în toate ”cotloanele” ei. N-am decât studiile elementare pentru aceste materii. Oricum, nu despre creierul mic și creierul mare este acest articol. Ele nu sunt un mit, chiar dacă unii dintre noi, fără să vrem, putem transmite câteodată asta. Știu că se poate întâmpla să ne îndoim uneori de faptul că noi toți avem două creiere din punct de vedere fizic. Nu tot timpul le folosim pe ambele, dar le avem.
Din punct de vedere emoțional însă, lucrurile par să fie diferite. Din experiențe practice dobândite în leadership și nu din studii foarte elaborate (deși se pare că multe îmi dau dreptate), pot spune că fiecare om are un singur creier pentru înregistrarea emoțiilor. Memoria este una singură, iar gândurile sunt limitate de un singur spațiu cerebral, chiar dacă ele fac naveta între conștient și subconștient.
Clarific acum ce vreau să spun cu asta. Mi-ar plăcea să cred că doar ai auzit despre lideri care folosesc expresia: ”din moment ce a intrat pe ușa companiei, angajatul trebuie să-și lase problemele personale afară…”, și nu ești chiar tu unul dintre ei. Dacă totuși aderi la această categorie, nu dispera. Doar continuă să citești. E posibil să te ajute.
Nu cred că cineva deține două creiere; unul pentru problemele de la birou și altul pentru cele de acasă, cu posibilitatea de a-l accesa pe cel convenabil, în funcție de locația în care se găsește.
Da. O companie nu e datoare să suporte consecințele activității neperformante generate de problemele personale ale niciunuia dintre angajați. Doar că, un lider vertical poate influența creșterea performanței ucenicului său, creând un context potrivit unde el să se exprime, indiferent de natura problemelor care îl fac să se simtă împovărat. Un angajat care se simte mai bine, va produce mai mult.
Soluția pentru performanță nu e să le ceri ucenicilor tăi să-și nege emoțiile, ci să oferi un cadru sigur pentru ca ei să și le poată ventila. Exprimarea, și nu reprimarea emoțiilor, va aduce cu adevărat rezultate. Ea permite eliberarea emoțiilor neplăcute, pentru a face mai mult loc celor plăcute. Altfel nu se poate, având în vedere că spațiul este limitat, și totul se află într-un singur creier. Exact. Unul singur.